{"id":155,"date":"2013-10-07T23:27:58","date_gmt":"2013-10-07T20:27:58","guid":{"rendered":"http:\/\/fmr.arteiasi.ro\/?page_id=155"},"modified":"2018-10-17T15:55:13","modified_gmt":"2018-10-17T12:55:13","slug":"despre-festivalul-muzicii-romanesti-2","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/?page_id=155","title":{"rendered":"Despre Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"

FESTIVALUL MUZICII ROM\u00c2NE\u0218TI<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti, singurul festival din \u021bar\u0103 concentrat \u00een exclusivitate pe muzica rom\u00e2neasc\u0103, a cunoscut dou\u0103 etape de existen\u021b\u0103:<\/p>\n

* \u00eentre anii 1972-1988 au avut loc zece edi\u021bii care au avut drept efect crearea unui public fidel, numeros \u0219i interesat de muzica rom\u00e2neasc\u0103, o tot mai mare participare a celor mai valoroase for\u021be artistice \u0219i creatoare din Rom\u00e2nia \u0219i \u00eenscrierea festivalului \u00een enciclopediile interna\u021bionale de specialitate.
\n* a doua etap\u0103 a \u00eenceput \u00een anul 2007, a avut o ritmicitate anual\u0103 \u0219i a \u00eencercat s\u0103 refac\u0103 beneficiile enumerate mai sus, dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii de inexisten\u021b\u0103 a festivalului. Edi\u021bia a XX-a \u00ee\u0219i propune s\u0103 asigure continuitatea, s\u0103 creeze premisele men\u021binerii ritmicit\u0103\u021bii anuale \u00een viitor \u0219i readucerea festivalului \u00een aten\u021bia vie\u021bii artistice interna\u021bionale.<\/p>\n

Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti, dup\u0103 patruzeci de ani!<\/strong><\/p>\n

Cu patru decenii \u00een urm\u0103, \u00een mai 1973 lua fiin\u021b\u0103 la Ia\u0219i un eveniment r\u0103mas unic \u00een via\u021ba muzical\u0103 a \u021b\u0103rii, atunci ca \u0219i acum: Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti. Indiferent ce nume a c\u0103p\u0103tat de-a lungul timpului, evenimentul a \u00eentruchipat \u2013 la \u00eenceput anual, apoi bienal \u2013 o binevenit\u0103 tribun\u0103 a muzicii autohtone, alta dec\u00eet cea folcloric\u0103 \u0219i de divertisment.
\nCum scria criticul Liliana Gherman la prima edi\u021bie,
\n\u201ePoate c\u0103 S\u0103pt\u0103m\u00e2na muzicii rom\u00e2ne\u0219ti, organizat\u0103 \u0219i preg\u0103tit\u0103 cu neprecupe\u021bit entuzi\u00acasm, n-a adunat \u00een jurul ei at\u00e2ta public c\u00e2t ar fi fost de dorit, dar e sigur c\u0103 mul\u021bi dintre cei care au urm\u0103rit toate concertele \u0219i recitalurile au ie\u0219it din acest micro-festival \u00eennobila\u021bi spiri\u00actual.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, nu po\u021bi s\u0103 nu consta\u021bi c\u00e2t de mult s-a scris \u0219i se scrie, c\u00e2t de pu\u021bin s-a pu\u00actut cuprinde \u00een aceste c\u00e2teva zile din uria\u0219ul flux sonor ce s-a n\u0103scut \u0219i se na\u0219te \u00een \u021bara aceasta din sumedenie de min\u021bi \u0219i suflete inspirate. Poate c\u0103 nu s-au c\u00e2ntat \u00eentotdeauna cele mai semnificative lucr\u0103ri, dar nici asta n-are importan\u021b\u0103: a\u0219a cum au fost, multe din ele au avut da-rul de a produce emo\u021bii de neuitat.\u201d
\nLiliana Gherman, \u201eCronica\u201d nr. 21, 25 mai 1973<\/p>\n

Timpul a dovedit c\u00eet de \u00eentemeiate au fost aceste afirma\u021bii, prin momente ce au marcat istoria recent\u0103 a Ia\u0219ului muzical. \u00centre acestea, premiera concertului\u2013spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul edi\u021biei a treia, mai 1975, marc\u00eend astfel dou\u0103 decenii de la trecerea \u00een eternitate a compozitorului. Spectacolul r\u0103m\u00eene p\u00een\u0103 ast\u0103zi, prin ini\u021biativ\u0103, dar mai ales prin realizare \u0219i interpretare, singular \u00een istoria capodoperei enesciene. Muzicologul \u0219i profesorul Mihail Cozmei nota imediat dup\u0103 eveniment:<\/p>\n

\u201eAfirm\u00e2nd c\u0103 prezentarea operei Oedip de George Enescu la \u00eencheierea celei de a treia edi\u021bii a S\u0103pt\u0103m\u00eenii Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti a avut \u021binuta \u0219i dimensiunile unui eveniment muzical, \u00een\u00acseamn\u0103 a spune prea pu\u021bin despre acest act de cultur\u0103 \u00eemplinit la Ia\u0219i.
\nAfirm\u00e2nd c\u0103 aici, \u00een ora\u00ac\u0219ul \u00een care Caudella a avut intui\u021bia genialit\u0103\u021bii viitorului muzician, \u00een ora\u0219ul \u00een care Enescu a l\u0103\u00acsat amintiri sfinte \u0219i tradi\u021bii de ad\u00e2nc\u0103 \u0219i generoas\u0103 dragoste pentru cultura noastr\u0103 muzical\u0103, a avut loc a cincea premier\u0103 [s.n.] a operei Oedip, \u00eenseamn\u0103 a \u00eenregistra evenimentul doar cu orgoliul alinierii Ia\u0219ului al\u0103turi de alte centre muzicale care au avut ini\u021biativa prezent\u0103rii capo\u00acdoperei enesciene (Paris, 1936), Bruxelles (1956), Bucure\u0219ti (1958), Stockholm (1975), Ia\u0219i (1975).
\nEsen\u021bial \u0219i semnificativ r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 opera Oedip, \u00een formula de concert\u2013spectacol \u0219i-a \u00eenceput \u00een acest an drumul recunoa\u0219terii unanime. Esen\u021bial \u0219i semnificativ este de aseme\u00acnea faptul c\u0103 institu\u021biile muzicale ie\u0219ene (orchestra simfonic\u0103 a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu \u0219i corul Operei Rom\u00e2ne din Ia\u0219i) \u00een colaborare cu colectivul de soli\u0219ti de la Opera Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u0219ti, au realizat performan\u021ba ca \u00eentr-un timp foarte scurt s\u0103 interpreteze \u00een condi\u021bii de elevat\u0103 \u021binut\u0103 artistic\u0103, o partitur\u0103 de dimensiunile, profunzimea expresiv\u0103 \u0219i difi-cult\u0103\u021bile operei lui G. Enescu.\u201d
\nMihail Cozmei, \u201eCronica\u201d, 6 mai 1975<\/p>\n

Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti a \u00eensemnat confirm\u0103ri:<\/p>\n

Pe scenele muzicale ie\u0219ene \u2013 \u00een special la Filarmonic\u0103 \u2013 au ap\u0103rut ansambluri rom\u00e2ne\u0219ti de notorietate na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103, precum Forma\u021bia Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din Bucure\u0219ti (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timi\u0219orean (1982) \u0219i multe altele.<\/p>\n

Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti a marcat de asemenea afirm\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen chiar anul fond\u0103rii festivalului, 1973, lua fiin\u021b\u0103 la Ia\u0219i un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emula\u021bii f\u0103r\u0103 precedent ce avea loc de ceva timp la Conservatorul ie\u0219ean: Voces contemporanae. Acest ansamblu se va dovedi \u00eens\u0103 cel mai longeviv din \u00eentreaga istorie a cvartetului de coarde rom\u00e2nesc, dep\u0103\u0219ind cur\u00eend notorietatea local\u0103 \u0219i ajung\u00eend, prin premii, concerte \u0219i \u00eenregistr\u0103ri de referin\u021b\u0103, un nume emblematic \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een afara ei.
\n\u00cencep\u00eend cu edi\u021bia a doua a Festivalului, Voces va fi nelipsit pe agenda de concerte, interpret\u00eend \u00een versiuni de referin\u021b\u0103 \u00eentregul repertoriu rom\u00e2nesc consacrat \u0219i atr\u0103g\u00eend dedica\u021bii din partea celor mai diver\u0219i compozitori rom\u00e2ni.<\/p>\n

Pentru cei ce au tr\u0103it \u00een vremurile ante-decembriste nu e greu de \u00een\u021beles \u00eentreruperea \u0219irului de edi\u021bii din festivalul de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la Ia\u0219i: prea mul\u021bi bani cheltui\u021bi pentru ceva neproductiv; prea pu\u021bin \u201eomagiu adresat celui mai iubit fiu\u201d; autofinan\u021barea institu\u021biilor de cultur\u0103, impus\u0103 \u00een anii 1983-1984 era \u00een toi \u0219i orice soi de festival nu aducea \u00eencas\u0103ri, cu at\u00eet mai pu\u021bin unul de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 \u0219i cu certitudine cauzele nu se opresc aici.
\nFestivalul a fost \u00eentrerupt a\u0219adar dup\u0103 cea de-a zecea edi\u021bie, din mai 1988. Din p\u0103cate, \u00een acel moment evenimentul de la Ia\u0219i reu\u0219ise s\u0103 intre \u00een enciclopediile interna\u021bionale de specialitate, compozitorii \u0219i interpre\u021bii contau deja pe ritmicitatea organiz\u0103rii lui. Mai presus de orice \u00eens\u0103, la Ia\u0219i se formase un public numeros, interesat de muzica produs\u0103 de festival. Aceea\u0219i competen\u021b\u0103, bun gust, bun sim\u021b muzical, intui\u021bie a valorii adev\u0103rate \u00een crea\u021bie \u0219i \u00een interpretare, care caracteriza publicul ie\u0219ean al tradi\u021bionalelor programe clasico-romantice ale stagiunilor, se manifesta acum fa\u021b\u0103 de muzica rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 un deceniu \u0219i jum\u0103tate de incursiuni periodice \u00een cele mai diverse genuri \u0219i stiluri de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Noua serie a Festivalului Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/p>\n

Au trebuit s\u0103 treac\u0103 dou\u0103zeci de ani pentru ca ideea \u2013 ce a continuat s\u0103 existe \u00een mintea multor muzicieni ie\u0219eni \u2013 s\u0103 prind\u0103 din nou via\u021b\u0103. A fost cu certitudine nevoie de ceva curaj pentru asta: ceea ce cu decenii \u00een urm\u0103 pornise dintr-un ordin de partid, urmat cur\u00eend de conjuncturi favorabile \u0219i mai ales cu mult voluntariat, acum \u00eent\u00eempina diverse alte bariere: peste tot numeroase manifest\u0103ri consumatoare de buget; incomparabil mai multe tenta\u021bii culturale pentru public, tot mai \u0219ocante \u00een form\u0103 \u0219i con\u021binut; comunicarea cu exteriorul nu mai avea stavile majore, a\u0219a c\u0103 arti\u0219tii se aflau \u00een fa\u021ba mult mai multor tenta\u021bii dec\u00eet aceea de a c\u00eenta muzic\u0103 autohton\u0103. Toate astea au f\u0103cut dificil\u0103 re-pornirea festivalului de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dar fac \u00een prezent \u0219i mai dificil\u0103 men\u021binerea lui \u00eentr-un cadru cel pu\u021bin onorant.
\nAnul 2007 a constituit un moment important \u00een afirmarea \u0219i confirmarea culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een context european \u0219i mondial. A fost anul \u00eent\u00eei al integr\u0103rii, anul capitalei culturale europene, Sibiu \u2013 a\u0219adar cel mai potrivit timp al re-anim\u0103rii Festivalului Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een serie nou\u0103.
\nOrganizatorii \u2013 Filarmonica de Stat Moldova \u0219i\u00a0Universitatea de Arte George Enescu, c\u0103rora li s-a ad\u0103ugat sprijinul Ministerului Culturii \u0219i Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor \u2013 urm\u0103resc pe l\u00eeng\u0103 valoare, exprimarea diversit\u0103\u021bii fenomenului muzical rom\u00e2nesc \u00een timp \u0219i \u00een spa\u021biu. \u00cen timp, prin al\u0103turarea dintre tradi\u021bie \u0219i nou; \u00een spa\u021biu, prin angrenarea muzicienilor rom\u00e2ni de-aproape \u0219i de departe.
\nDe asemenea, programele festivalului, \u00een ultimele \u0219ase edi\u021bii (din 2007, p\u00een\u0103 \u00een prezent) au concentrat \u00een pu\u021bine zile crea\u021bie: consacrat\u0103 \u0219i nou\u0103, debuturi \u0219i relu\u0103ri, genuri dintre cele mai diverse \u0219i interpretare: reprezentan\u021bi ai principalelor centre universitare rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i nu numai, studen\u021bi \u0219i mae\u0219tri deopotriv\u0103, arti\u0219ti rom\u00e2ni din Ia\u0219i, din \u021bar\u0103 \u0219i de peste hotare.<\/p>\n

\u201eReluarea Festivalului Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti este un motiv de bucurie pentru to\u021bi cei care \u00een\u021beleg \u0219i admir\u0103 un patrimoniu na\u021bional generos, pl\u0103m\u0103dit cu d\u0103ruire \u00een decursul anilor.
\nEste meritul ie\u0219enilor de a re\u00eennoda o ac\u021biune salutar\u0103, proiect\u00e2nd frumuse\u021bi ce \u00eennobileaz\u0103 con\u0219tiin\u021bele \u0219i perpetueaz\u0103 valorile acestui p\u0103m\u00e2nt.\u201d<\/p>\n

Muzicolog dr. Octavian Laz\u0103r Cozma<\/em>
\nPre\u0219edintele Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor din Rom\u00e2nia<\/em>
\noctombrie 2007<\/em><\/p>\n

\u00cen pofida dificult\u0103\u021bilor de tot felul, a rezervei \u0219i uneori prea firavului entuziasm cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat, festivalul a avut loc din nou, \u00een octombrie 2008. Nota dominant\u0103 de ast\u0103 dat\u0103: centenarul na\u0219terii compozitorului \u0219i muzicologului Sigismund Todu\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eIni\u021biativa, perseveren\u021ba \u0219i d\u0103ruirea oamenilor de muzic\u0103 din Ia\u0219i, desf\u0103\u0219urate spre a pune \u00een mi\u0219care s\u0103pt\u0103m\u00e2na anual\u0103 \u00eenchiriat\u0103 crea\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti (oricum se va fi numit ea \u00een de\u00accursul vremii) le g\u0103sesc pur \u0219i simplu extraordinare. \u0218i singulare \u00een peisajul mai degrab\u0103 pe\u00acstri\u021b al culturii noastre. Evident, a fost mereu necesar \u0219i concursul unor foruri, sau for\u00acma\u00ac\u021bi\u00acuni, sau personalit\u0103\u021bi din alte p\u0103r\u021bi. \u00cens\u0103 primum movens s\u2019a v\u0103dit \u00eentotdeauna nucleul entuzia\u0219tilor din frumoasa cetate a Ia\u0219ilor.\u201d<\/p>\n

Pascal Bentoiu, octombrie 2008<\/em>
\n(fragment)<\/em><\/p>\n

La edi\u021biile a XIII-a (2009) \u0219i a XIV-a (2010) organizatorii au \u00eenceput s\u0103 resimt\u0103 efectele crizei. E \u0219tiut de altfel c\u0103 dintotdeauna, m\u0103surile de austeritate se aplic\u0103 mai \u00eent\u00eei \u00een cultur\u0103 \u0219i \u00een art\u0103. Programul Festivalului a fost astfel \u201eajustat\u201d \u00eenc\u00eet s\u0103 \u201econsume\u201d c\u00eet mai pu\u021bin! S-au f\u0103cut destule compromisuri, dar s-a reu\u0219it (\u0219i se reu\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103!) s\u0103 se ocoleasc\u0103 acele compromisuri ce pot influen\u021ba \u00een mod nefericit calitatea, valoarea crea\u021biei \u0219i a interpret\u0103rii muzicii prezentate. Publicul ie\u0219ean a avut astfel \u0219ansa, \u00een 2009, s\u0103 re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzic\u0103 clujene, cu dirijorul Cornel Groza, \u00eentr-un program remarcabil interpretat, purt\u00eend amprenta \u0219colii componistice ardelene \u2013 muzic\u0103 religioas\u0103 \u0219i laic\u0103, tradi\u021bional\u0103 \u0219i modern\u0103.
\nTot \u00een 2009, Corul academic al Filarmonicii din Ia\u0219i \u0219i dirijorul Doru Morariu au sus\u021binut un concert de muzic\u0103 ortodox\u0103 \u00een Catedrala Mitropolitan\u0103, l\u0103ca\u0219 ideal pentru aceast\u0103 muzic\u0103, \u00een care, la finele veacului al 19-lea, Gavriil Musicescu aducea o nou\u0103 manier\u0103 interpretativ\u0103, \u00een rezonan\u021b\u0103 cu Orientul \u0219i cu Occidentul deopotriv\u0103.<\/p>\n

A XV-a edi\u021bie n-a adus vreo schimbare \u00een bine \u00een privin\u021ba bugetului, dimpotriv\u0103. \u0218i din nou arti\u0219tii s-au dovedit genero\u0219i, au \u00een\u021beles \u0219i au acceptat compromisul. Cele dou\u0103 gazde ale Festivalului \u2013 Filarmonica \u0219i Universitatea de Arte \u2013 \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit zilele de concert \u0219i astfel, o parte a evenimentelor a avut loc \u00een noua Sala Eduard Caudella a Casei Bal\u0219, locul unde, spune legenda, cu peste un secol \u0219i jum\u0103tate \u00een urm\u0103, un musafir ales \u2013 marele Franz Liszt \u2013 a c\u00eentat pentru gazdele sale \u2013 boierul Alecu Bal\u0219, familia \u0219i invita\u021bii s\u0103i.
\nCealalt\u0103 parte a concertelor au avut loc \u00een tradi\u021bionala sal\u0103 Ion Baciu a Filarmonicii, care, de\u0219i este marcat\u0103 tot mai vizibil de trecerea timpului, poart\u0103 \u00eentre zidurile ei amintiri memorabile \u0219i rezonan\u021be de ne\u0219ters.<\/p>\n

Spicuiri din Festival, edi\u021bia 2011
\nAnul acesta, organizatorii au inclus \u00een program (22 noiembrie) un concert inedit pentru scena \u0219i publicul Filarmonicii: o excelent\u0103 incursiune \u00een ambian\u021ba muzical\u0103 a \u00eenceputului de veac 19, cu ansamblul bucure\u0219tean Trei Parale. O asemenea tentativ\u0103 ar fi fost sortit\u0103 e\u0219ecului cu un an \u00een urm\u0103, av\u00eend \u00een vedere stilul cu totul neobi\u0219nuit pentru scena \u0219i gustul publicului meloman al Ia\u0219ului. S-a \u00eent\u00eemplat \u00eens\u0103 ca \u00een noiembrie 2010 \u0219i apoi \u00een iunie 2011, din ini\u021biativa \u0219i cu sprijinul substan\u021bial al Centru Cultural Francez, ie\u0219enii s\u0103 aib\u0103 \u0219ansa de a asculta dou\u0103 ansambluri de mare prestigiu interna\u021bional, Hesp\u00e9rion XXI cu Jordi Savall (muzic\u0103 otoman\u0103 \u0219i occidental\u0103 din sec. XVII-XVIII) \u0219i Trio-ul 3 Ma (piese tradi\u021bionale din Maroc, Mali \u0219i Madagascar). Muzica prezentat\u0103 atunci a deschis o nou\u0103 cale repertorial\u0103 \u00een tradi\u021bia concertistic\u0103 filarmonic\u0103 \u0219i s-a bucurat \u2013 prin con\u021binut, \u0219i calitatea excep\u021bional\u0103 a interpret\u0103rii \u2013 de un nea\u0219teptat succes. Prin urmare, sonoritatea c\u00eentecelor de lume din culegerile lui Anton Pann, Grigore Ucenescu \u0219i Fran\u00e7ois Rouschitzki, prezentate de cei patru interpre\u021bi din Trei Parale \u2013 Florin Iordan (cobz\u0103), Daniel Pop (voce, fluiere, caval, dr\u00e2mb\u0103, percu\u021bie), Beatrice Iordan (cobz\u0103) \u0219i Dinu Petrescu (dairea, darbuka) \u2013 nu a mai constituit o noutate, dimpotriv\u0103 a fost savurat\u0103 de un public numeros.<\/p>\n

Miercuri, 23 noiembrie, Ansamblul de sufl\u0103tori al Filarmonicii din Ia\u0219i \u0219i dirijorul Cristian Lupe\u0219 au prezentat un program pe c\u00eet de dificil, pe-at\u00eet de binevenit: Octetul Vertige de la lontan\u00e9it\u00e9 de Dan Dediu \u0219i Dixtuorul op. 14 de George Enescu. Compozitorul Dan Dediu comenta astfel propria partitur\u0103: \u201eMi-am imaginat Lontaneitatea nu ca un orizont, ci ca un abis. \u00abCum am putea c\u0103dea \u00een dep\u0103rtare? Ce ame\u021beal\u0103 ne-ar cuprinde \u00een c\u0103derea noastr\u0103 orizontal\u0103? Ce tr\u0103iri, ce vertijuri poate da orizontul, Lontaneitatea? Vertijuri ale Lontaneit\u0103\u021bii? Vertiges de la Lontaneit\u00e9?\u00bb Ecce opus! Cinci c\u0103deri \u00een orizont, cinci absorb\u021bii \u00een necunoscut, cinci b\u0103t\u0103i de inim\u0103, redate sonor prin dou\u0103 oboaie, dou\u0103 clarinete, dou\u0103 fagoturi \u0219i doi corni.\u201d
\n\u00cen privin\u021ba Dixtuorului enescian, interpre\u021bii au probat mult curaj, ini\u021biativ\u0103 \u0219i valoare interpretativ\u0103. Aceasta cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet ultima interpretare (\u0219i \u00eenregistrare pe disc) a avut loc cu mai bine de treizeci de ani \u00een urm\u0103 (\u00een 1980), \u00een ilustra interpretare a sufl\u0103torilor orchestrei super ie\u0219ene, sub conducerea lui Ion Baciu.<\/p>\n

Vineri, 25 noiembrie a avut loc momentul culminant al Festivalului \u2013 concertul sus\u021binut de simfonicul \u0219i corul academic ale Filarmonicii \u0219i dirijorul Sabin P\u0103utza. Ca \u0219i \u00een edi\u021biile precedente, programul a unit simbolic tradi\u021bia cu contemporaneitatea, stiluri \u0219i spiritualit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti de cele mai diverse provenien\u021be: lucr\u0103ri de Achim Stoia, Mihai Moldovan, Felicia Donceanu, Sabin P\u0103utza \u0219i (din nou) Dan Dediu.
\n\u00cen pofida oric\u0103ror rezerve ori opinii sceptice, concertul a constituit un succes autentic, a reu\u0219it s\u0103 \u201e\u00eenc\u0103lzeasc\u0103\u201d, s\u0103 antreneze, s\u0103 produc\u0103 acel du-te-vino nev\u0103zut \u00eentre scen\u0103 \u0219i spectatori, care s-a tradus dup\u0103 fiecare pies\u0103 interpretat\u0103 \u00een aplauze \u00eensufle\u021bite.<\/p>\n

Dac\u0103 vor mai fi \u0219i edi\u021bii viitoare? Da, oric\u00eet de greu va fi! Nu ne mai putem permite s\u0103 pierdem din nou interesul publicului pentru muzica noastr\u0103 \u2013 acest interes s-a trezit \u0219i cre\u0219te mereu, de la o edi\u021bie la alta, este un fapt demonstrat deja!<\/p>\n

Carmen Chelaru<\/em>
\n2 decembrie 2011<\/em><\/p>\n

Calendar:<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na muzicii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>
\nEdi\u021bia I, 9-16 mai 1973
\nEdi\u021bia a II-a, 3-10 mai 1974
\nEdi\u021bia a III-a, 15-23 mai 1975
\nComemorare George Enescu (Oedip oper\u0103-\u00een-concert, prim\u0103 audi\u021bie)<\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
Festivalul muzicii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>
\nEdi\u021bia a IV-a, 5-12 mai 1976, Comemorare Mihail Jora
\nEdi\u021bia a V-a, 5-12 mai 1978
\nEdi\u021bia a VI-a, 9-17 mai 1980
\nEdi\u021bia a VII-a, 7-14 mai 1982
\nEdi\u021bia a VIII-a, 11-18 mai 1984<\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
Zilele muzicii rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>
\nEdi\u021bia a IX-a, 23-30 mai 1986
\nEdi\u021bia a X-a, 20-27 mai 1988<\/address>\n
\u00a0<\/address>\n
Festivalul muzicii rom\u00e2ne\u0219ti, serie nou\u0103<\/strong><\/address>\n
Edi\u021bia a XI-a, 21\u201326 octombrie 2007<\/address>\n
Edi\u021bia a XII-a, 3\u201310 octombrie 2008. Comemorare Sigismund Todu\u021b\u0103<\/address>\n
Edi\u021bia a XIII-a, 11\u201316 octombrie 2009. Compozitori aniversa\u021bi: Roman Vlad \u0219i Richard Oschanitzky<\/address>\n
Edi\u021bia a XIV-a, 15\u201319 noiembrie 2010. Aniversarea Societ\u0103\u021bii Compozitorilor Rom\u00e2ni (90 de ani) \u0219i 150 de ani de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt artistic rom\u00e2nesc<\/address>\n
Edi\u021bia a XV-a, 21\u201326 noiembrie 2011
\nEdi\u021bia a XVI-a, 29 octombrie\u20133 noiembrie 2012<\/address>\n
Edi\u021bia a XVII-a, 21-27 octombrie 2013<\/em><\/address>\n
Edi\u021bia a XVIII-a, 17-28 octombrie 2014<\/em><\/address>\n
Edi\u021bia a XIX-a, 22-28 octombrie 2016<\/address>\n
Edi\u021bia a XX-a, 21-26 octombrie 2018<\/address>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FESTIVALUL MUZICII ROM\u00c2NE\u0218TI   Festivalul Muzicii Rom\u00e2ne\u0219ti, singurul festival din \u021bar\u0103 concentrat \u00een exclusivitate pe muzica rom\u00e2neasc\u0103, a cunoscut dou\u0103 etape de existen\u021b\u0103: * \u00eentre anii 1972-1988 au avut loc zece edi\u021bii care au avut drept efect crearea unui public fidel, numeros \u0219i interesat de muzica rom\u00e2neasc\u0103, o tot mai mare participare a celor mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-155","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/155","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=155"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/155\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":602,"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/155\/revisions\/602"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fmr.arteiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=155"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}