Constantin Răileanu, percuție, voce
Alexandru Stoica, al-ūd, vioară
Andrei Zamfir, saz (bağlama), chitară
Alina Horez, vioară

Partea I

1. Peșrev makam Buzurk (Colecția Dimitrie Cantemir sec. XVII-XVIII)
2. Peșrev makam Bestenigar (Colecția Dimitrie Cantemir sec. XVII-XVIII)
3. Peșrev makam Zengüle (Colecția Dimitrie Cantemir sec. XVII-XVIII)
4. Peșrev makam Rast (Colecția Dimitrie Cantemir sec. XVII-XVIII)
5. Peșrev makam Muhayer (Colecția Dimitrie Cantemir sec. XVII-XVIII & Sarabanda – Colecția Ali Ufki sec. XVII)
6. Ti megali simfora (Ce mare nenorocire) – stihuri alese (Colecția Spitalul Amorului, Anton Pann sec. XIX)

Partea a II-a
1. Hicaz Sirto – sultan Abdul Aziz sec. XIX & Nu ma pedepsi stăpână – stihuri alese (Colecția Spitalul Amorului, Anton Pann sec. XIX)
2. De-ai ști sufletelul meu (Colecția Spitalul Amorului – stihuri alese, Anton Pann sec. XIX & Uskudar & Apo xeno – stihuri alese – muzică constantinopolitană sec. XIX)
3. Colaj de dansuri românești sec. XIX. Autori anonimi (Colecția Izvoare ale muzicii românești, Gheorghe Ciobanu 1976)
4. Nu mai poci de ostenit (Colecția Spitalul Amorului, Anton Pann sec. XIX)
5. O, Moldavie iubită! – stihuri alese – sec. XIX (Mitropolitul Veniamin Costachi de Protosinghel Vasile Vasilache, 1941, Mănăstirea Neamțu)

Ansamblul vocal-instrumental de muzică veche Anton Pann a fost fondat în toamna anului 2004, din inițiativa unui grup de studenți ai Universității Naționale de Muzică din București – Facultatea de Teologie Ortodoxă.
Membrii grupului și-au stabilit drept scop redescoperirea, cercetarea și interpretarea muzicii vechi românești, din epoca medievală pînă la finele veacului 19 – repertoriu încă necunoscut de public. Muzicienii ansamblului își propun astfel să reînvie o tradiție muzicală uitată, prin versiuni interpretative cît mai apropiate de ethos-ul originar.
După opt ani de activitate perseverentă, repertoriul ansamblului a crescut continuu, cuprinzînd astfel muzică de Anton Pann, Gh. Ucenescu, precum și cîntări din vechi colecții de Moldavus, Valachus, Caioni, Anon imus și Dimitrie Cantemir. La acestea se adaugă piese din tradiția medievală europeană – occidentală și orientală. Lucrările sunt mai întîi alese și transcrise din manuscrise autentice. Ansamblul abordează deopotrivă genul religios și laic, realizînd concerte în țară și în străinătate, de asemenea înregistrări pe disc.
Principalele surse muzicale abordate sunt: muzica medievală, balcanică, occidentală, orientală, folclor.
În februarie anul acesta, Ansamblul Anton Pann a fost invitat să participe, alături de formații similare din Europa precum Hespérion XXI condus de Jordi Savall, la Festivalul Internațional de la Veneția, cu muzică de Dimitrie Cantemir.
Membrii grupului cîntă pe instrumente moderne și medievale, din tradiția orientală și occidentală.

Cvartetul Ad libitum
Alexandru Tomescu, vioara I
Șerban Mereuță, vioara a II-a
Bogdan Bișoc, viola
Filip Papa, violoncel

Pascal Bentoiu
Cvartetul nr. 2 op. 19 „al consonanțelor” (1973)
Adagio
Giusto
Larghetto
Allegro molto moderato

Ansamblul Nova Musica Viva
Cezar Horez, flaut
Alin Apetroaie, flaut
Florin Țaga, oboi
Alexandru Olaru, oboi
Mihai Ailenei, clarinet
Constantin Ailenei, clarinet
Ioan Gușă, fagot
Adrian Moisuc, fagot
Romeo Popa, corn
Paul Patraș, corn
Marius Cioată, trombon
Ciprian Ciotloș, pian
Virgil Prisacariu, contrabas
Cristina Popescu, percuție
Radu Lupu, percuție

Sabin Păutza
Jocuri IX – „Ecou”

Divertismentul nr. 2
Silent movie (a rag time)
Bossa-Nova
Charleston
Tangou
Fiesta

Cvartetul de coarde Ad libitum a fost fondat în anul 1988, la Universitatea de Arte George Enescu din Iași. După ce a beneficiat de îndrumarea profesorului Bujor Prelipcean, iar mai apoi din partea unor cvartete de renume precum Fine Arts, Juilliard sau Amadeus, Cvartetul Ad libitum a cîștigat în 1997 Marele Premiu, Premiul Presei și Premiul mecenatului muzical la Concursul de la Evian, considerat cea mai importantă competiție de gen din lume. Au urmat și alte succese notabile, între care trebuie amintit Premiul I la Concursul Max Reger din Germania.

„În urmă cu un an, violonistul Adrian Berescu a fost desprins din constelația Ad libitum de o întorsătură tragică a destinului. După aceasta pierdere, Alexandru Tomescu a reîntregit configurația muzicala. Au inceput un nou drum și un nou destin, al cărui simbol este primul compact disc în aceasta noua formulă: Ad libitum Primus.” (dintr-un text de Oana Hristea)

Stagiunea 2012–2013 prezintă și pentru ad-libitum-i o conotație aniversară: în 2013, cvartetul împlinește un sfert de veac de carieră artistică! De aceea, planurile sunt multe și ambițioase și ele încep cu acest prim concert din Festivalul de muzică românească și cu o pagină consacrată din repertoriul de gen: Cvartetul consonanțelor de Pascal Bentoiu.

Ansamblul Nova Musica Viva a fost creat la inițiativa unui grup de instrumentiști-suflători din orchestra simfonică a Filarmonicii ieșene, cu cîțiva ani în urmă. Ulterior au adoptat titulatura de mai sus, pentru a evoca una dintre formațiile de pionierat în explorarea muzicii noi, ce a făcut epocă în anii ’70– ’80 în viața muzicală ieșeană și nu numai – Musica Viva condusă de Vicente Țușcă.
Entuziasmul tinerilor instrumentiști din compartimentul de suflători al Orchestrei simfonice a Filarmonicii ieșene, asociat cu dorința de a redescoperi pagini muzicale uitate sau chiar ignorate de timp, a generat constituirea acestui ansamblu cameral, care dorește să abordeze și să aducă în atenția publicului, un repertoriu prea puțin cunoscut sau chiar necunoscut.
Tradiția muzicii de cameră ieșene, impusă de prestigiosul cvartet VOCES de aproape patru decenii și continuată cu aceeași măiestrie de discipolii lor, cvartetul Ad libitum, reprezintă o dovadă elocventă de profesionalism, de unde putem trage concluzia că adevăratul catalizator al performanței îl reprezintă muzica de cameră realizată la cel mai înalt nivel.
Repertoriul ansamblului acoperă diverse stiluri muzicale reprezentative, dar oferă și posibilitatea extinderii către alte tipologii și genuri, care depășesc tiparele tradiționale, conturând astfel un repertoriu complex.
La ediția precedentă a Festivalului, Ansamblul Nova Musica Viva a prezentat, după 25 de ani de la ultima interpretare, Dixtuorul enescian. La ediția de anul acesta, compozitorul Sabin Păutza a dedicat cele două lucrări ale sale formației filarmonice ieșene.

Partea I: Concertul claselor de compoziție

Universitatea Națională de Muzică București

Alexandru Sima, ARCHAEA I pentru clarinet si pian
Soliști: Radu Grelus, an I, asist. univ. Adriana Toacsen

Sebastian Androne, „Pentru Sabina” pentru vioara solo
Solistă: Raluca Stratulat

Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice Chișinău

Marian Ungur, Cvintet pentru instrumente de suflat
Interpreți: Gheorghe Doroș – flaut, Victor Roibu – oboi, Dan Leșanu – clarinet, Vladimir Taran – fagot, Vasile Braga – corn

Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca

Alexandru Murariu, „La cathédrale de Rouen”, trei impresii pentru flaut și vioară [cca 5 min.]
Oanța William Richard, Două preludii pentru pian [cca 7 min.], Trei lieduri: [total cca 5 min. 30]
Czégeni Izabella, „A mele visuri” (versuri de Alexandru Vlahuță)
Czégeni Izabella, Sonet (versuri de Alexndru Vlahuță)
Sonia Vulturar, „Solilocviu” pentru vioară solo [cca 4 min.]
Cora Miron, „Rêve d’enfant” pentru flaut și pian [cca 6 min 30]

Interpreți: Oana Bădescu – flaut, Czégeni Izabella – soprană, Hegedüs Loránd-Cristian – tenor, Sonia Vulturar – vioară, Ioana Vecean – pian, Cora Miron – pian

Universitatea de Arte „George Enescu” Iași

Izabela Vieriu, Suită de miniaturi pentru pian
Solistă: Izabela Vieriu

Denis Clivinschi, Sonatina pentru vioară și pian
Soliști: Bogdan Onofrei – vioară, Dragoș Cantea – pian

Paul Pintilie, Trio pentru flaut, clarinet și fagot
Soliști: Florin Leonte, flaut, Bogdan Irina, clarinet, Alin Dănilă, fagot

Partea a II-a:

Profesori creatori și interpreți

Cătălin Crețu, Sonata pentru pian
Solistă: Ionela Butu

Portret componistic Iulia Cibișescu-Duran

Suita pentru vioară și pian
Suita pentru vioara solo – 7 versuri de Bacovia
Sonata nr. 2 pentru vioară și pian

Interpretează Formația Art Contrast: Eugen Cibișescu-Duran – vioară, Iulia Cibișescu-Duran – pian

Iulia Cibișescu-Duran s-a născut în 1966, la Deva. Și-a făcut studiile muzicale la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca – compoziție muzicală cu acad. Prof. dr. Cornel Țăranu (1985–1990) și dirijat orchestră cu maeștrii Emil Simon și Petre Sbârcea (1991–1996). În 1991 a obținut titlul de doctor în muzicologie.
Susține numeroase concerte în țară și peste hotare. Este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (din 1992), a Asociației Române a Femeilor în Artă, a Societății Internaționale de Muzică Contemporană; de asemenea face parte din Professional Women’s Advisory Board of the American Biographical Institute, din 2000.
A fost distinsă în mai multe rînduri cu premii pentru compoziție și pentru interpretare dirijorală.
Creația sa cuprinde peste 70 de lucrări instrumentale, vocalinstrumentale, orchestrale și corale, interpretate în România, Germania, Franța, Italia, Brazilia, Bolivia, USA, Israel, Serbia, Australia.

Eugen Cibișescu-Duran s-a născut în 1968, la Bistrița. A studiat vioara și viola la Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca.
În prezent este membru al orchestrei Operei Naționale Române din Cluj. Susține totodată o bogată activitate solistică în cadrul duo-ului Art Contrast, împreună cu soția sa, pianista și compozitoarea Iulia Cibișescu-Duran. Repertoriul formației este deosebit de bogat și divers, de la muzica clasică la cea contemporană – românească și internațională.

Iulia Cibișescu-Duran
Suita pentru vioară și pian este o lucrare modală alcătuită din piese scurte, foarte diferite ca imagistică și caracter. Există aici o diversitate de cîmpuri expresive, de imagini plastice care se suprapun sau se juxtapun în funcție de modalitățile de conducere ale discursului muzical.
Suita pentru vioară solo – 7 versuri de Bacovia are ca punct de plecare versurile bacoviene Și de lume tot mai singur, Dor de tine, Barbar cîntă femeia aceea, Va plînge toamna peste noi… care, transpuse în spațiul muzical conduc la o prezentare inedită, expresivă a textului liric.
Sonata nr. 2 pentru vioară și pian a fost distinsă cu Premiul UCMR (Filiala Cluj) pe anul 2006. Prima audiție absolută a avut loc la Festivalul Toamna muzicala clujeana, 2006.
În prima parte există o permanentă suprapunere a doua limbaje muzicale diferite: melodia lirică și pasională a viorii și o melodie alcătuită din fragmente scurte, cromatice la pian.
Partea a II-a este o tema cu 7 variațiuni libere, fiind concepută într-un mare crescendo de densitate și expresie. Tema are un profil ambivalent: tonal-funcțional, care se modifică ulterior, devenind modal.
Cea de-a III-a parte este un epilog, un moment liric foarte scurt, care aduce calmul după marile acumulări tensionale ale părții a II-a.
Autoarea

Irina Odăgescu – Tatăl Nostru
Doru Morariu – Cine este Dumnezeu (Prochimenul Mare, glas VII, după Filotei Moroșanu), Solist: Bogdan Blându
Gavriil Musicescu – Rugăciune
Walter Mihai Klepper – La mijloc de codru des
Sabin Păutza – Peste vîrfuri
Felicia Donceanu – Între păsări
Dan Buciu – Frica
Mircea Neagu – Hora mare pe bătute, suită corală pe teme moldovenești
Nicolae Bălan – Toconelele, baladă populară pentru recitator, toacă, clopot, cinel, tobă mare și cor mixt
Mihai Moldovan – Clopote
Vinicius Grefiens – Lăutăreasca
Alexandru Pașcanu – Variațiuni corale pe tema Chindiei

Corul Academic „Gavriil Musicescu” în prezent, Dirijorul Doru Morariu

Din noiembrie 1990, la conducerea Corului Gavriil Musicescu a venit dirijorul Doru Morariu, care a continuat și a intensificat munca de creștere numerică, repertorială și calitativă a ansamblului, astfel că în prezent, Corul Filarmonicii din Iași este tot mai cunoscut și apreciat în țară și în Europa.

Doru Morariu și-a propus o strategie pe perioade lungi, pentru a aduce ansamblul coral al Filarmonicii la nivelul simfonicului și pentru a-i transforma numele în renume. În prezent, aceste intenții s-au transformat în realitate, Corul Filarmonicii ieșene fiind astăzi considerat cel mai valoros ansamblu academic românesc.

Ultimele două decenii au însemnat o intensă activitate artistică, înregistrări, nenumărate concerte în Iași, în țară și peste hotare: Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, în săli celebre precum Concertgebouw din Amsterdam, De Doolen din Rotterdam, Gewandhaus din Leipzig, Alte Oper din Frankfurt, la Stuttgart, Haga, Eindhoven, Utrecht, Baden-Baden etc.

Între evenimentele reprezentative se înscrie seria de concerte Maeștri ai artei corale. Au fost restituite astfel lucrări în primă audiție sau de mult uitate, precum și profiluri componistice: Claudio Monteverdi, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Orlando di Lasso, Gavriil Musicescu, Gheorghe Cucu, Sabin Drăgoi, Achim Stoia, Mircea Neagu, Vasile Spătărelu, Sabin Păutza, Cristian Misievici, Walter Mihai Klepper.

Repertoriul vocal-simfonic al Corului Academic Gavriil Musicescu este astăzi nelimitat, cuprinzând lucrări de: Bach, Beethoven, Brahms, Britten, Bruckner, M. A. Charpentier, Cherubini, Dvořák, Enescu, Fauré, Gounod, Händel, Haydn, Honegger, Mascagni, Mozart, Orff, Prokofiev, Puccini, Ravel, Rossini, Verdi, Wagner, Weber, etc.; de asemenea opera – în spectacol și în concert –, colinde de Crăciun, muzică de Paști, lucrări folclorice, muzică religioasă (catolică și ortodoxă), renascentistă, romantică, modernă și contemporană, românească și universală.

Partea I: Moderator: prof. univ. dr. Laura Vasiliu

„Iași, muzicieni și instituții”

Loredana Iațeșen (Universitatea de Arte George Enescu Iași)
Mansi Barberis – personalitate a culturii muzicale iesene.

De la succesul de ieri la ignorarea contemporană.

Laura Vasiliu (Universitatea de Arte George Enescu Iași)
George Pascu – fondatorul școlii de muzicologie și critică muzicală din Iași

Carmen Chelaru (Universitatea de Arte George Enescu Iași)
Filarmonica ieșeană sub semnul aniversărilor

„Creația românească: clasicismul modern”

Florinela Popa (Universitatea Națională de Muzică București)
Balcanism, mahala și spirit caragialesc în muzica lui Mihail Jora.

Veronica Demenescu (Universitatea de Vest, Timișoara)
Creatia muzicala a lui Sabin Dragoi în contextul national si european al primei jumatati a secolului XX

Francisca Paidac (Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău)
Figuri de compozitori banateni în prima jumatate a secolului XX

Eugen Cinci (Universitatea de Vest, Timișoara)
Scurt istoric al artei dirijorale din Banat

Roxana Pîrvu & Veronica Demenescu (Universitatea de Vest, Timișoara)
Creatia muzicală pentru pian a compozitorilor bănățeni în secolul XX

Luminița Duțică (Universitatea de Arte George Enescu Iași)
Discurs neoclasic – recurs diatonic în Concertul pentru orchestră de Ion Dumitrescu

Cvartetul Orpheus:
Doru Albu, clarinet
Daniel Paicu, clarinet bas
Constantin Bogdan, clarinet, clarinet alto, saxofon
Bogdan Irina, clarinet

Ciprian Ion, Cvartet de clarinete, primă audiție absolută
Cvartetul Orpheus

Sabin Păutza, Jocuri VI, pentru clarinet și clarinet bas
Soliști: Doru Albu, Daniel Paicu

Cristian Misievici, Sinus, pentru clarinet solo
Solist: Bogdan Irina

Bogdan Chiroșcă, Impresii pentru clarinet solo
Solist: Daniel Paicu

Vasile Spatarelu, Sonanțe pentru clarinet solo
Solist: Doru Albu

Viorel Munteanu, Invocații pentru clarinet solo
Solist: Daniel Paicu

Bogdan Chiroșcă, Nocturnă pentru 3 clarinete, primă audiție absolută
Soliști: D. Albu, D. Paicu, B. Irina

Sabin Păutza, Divertisment pentru cvartet de clarinete, primă audiție
Cvartetul Orpheus

Cvartetul de clarinete Orpheus s-a înființat în anul 2000, la inițiativa prof. univ. dr. Doru Albu, alături de studenții săi din acea perioadă: Daniel Paicu, Bogdan Constantin și Eduard Hîncu. Dintre aceștia, primii trei fac parte și în prezent din cvartet, iar Eduard Hîncu, finalizându-și studiile, a fost înlocuit cu studentul Bogdan Irina.

Activitatea artistică a membrilor cvartetului, atât în ansamblu cât și individual, a fost bogată și la un nivel calitativ ridicat: prezența la Festivalul Internațional EUROTREF – Germania, edițiile din 2005 și 2008. Recitaluri în Germania, Italia, Republica Moldova. Turnee individuale sau de grup în Japonia, Ucraina, Tunisia, Austria, Franța, Belgia, Olanda, Germania, România. Membrii formației au apărut ca soliști cu orchestrele din Iași, Bacău, Botoșani, Galați, Târgoviște și cu orchestra Universității de Arte George Enescu.

Membrii cvartetului au fost distinși cu premii la concursuri internaționale în Italia, Republica Moldova, România. Au participat de asemenea la cursuri de interpretare în Italia, Germania, Republica Moldova, România; au realizat emisiuni radio și TV, precum și discul Bijuterii muzicale (2009).

Mentorul formației, prof. Doru Albu este membru în jurii la concursuri naționale și internaționale. A participat la organizarea celor două ediții ale Festivalului Internațional de Clarinet și Saxofon, Iași 2011 și 2012.

Concert de muzică psaltică în memoria muzicienilor ieșeni dispăruți
„Slujba Bizantină a Înmormîntării Mirenilor”

Corul Byzantion
Dirijor: Adrian Sârbu

1. Troparele ce se cântă la Trisaghion, glas leghetos, după Ștefanache Popescu
2. Cântarea întreit sfântă ce se cântă în procesiunea spre biserică și cimitir, glas Nenano (plagalul glasului al II-lea Trifonic), de Manuil Hrisafi, ultimul protopsalt al Constantinopolului, sec. XV, adaptare în românește de Macarie Ieromonahul (+1836)
3. Aliluia si Tropare
4. Psalmul 118
· Starea I, plagalul glasului al II-lea Tetrafonic
· Starea a II-a, plagalul glasului I Tetrafonon
· Starea a III-a, plagalul glasului al IV-lea Trifonic
5. Binecuvântările celor adormiți – după Ștefanache Popescu
6. Canonului Panihidei, Plagalul glasului al II-lea Tetrafonic, după Ștefanache Popescu (selecții de tropare și irmoase)
7. Stihira Care desfătare lumească, glasul I
8. Stihira Vai câte nevoie are sufletul, glasul al II-lea
9. Stihira Toate sunt deșertăciuni, glasul al III-lea
10. Stihira Unde este dezmierdarea cea lumească, glasul al IV-lea
11. Stihira Adusu-mi-am aminte, plagalul glasului I
12. Stihira Începătură și stat, plagalul glasului al II-lea
13. Stihira După chipul și asemănarea Ta, plagalul glasului al III-lea
14. Stihira Plâng și mă tânguiesc, plagalul glasului al IV-lea
15. Fericirile, după Macarie Ieromonahul (troparele după Virgil Nanu)
16. Lecturarea Apostolului, citire ecfonetică după modelul propus de Anton Pann (+1854)
· Prochimenul Apostolului, plagalul glasului al II-lea;
· Aliluia, glasul al II-lea;
17. Alte tropare (după podobia Când de pe lemn), după Virgil Nanu
18. Slava Văzându-mă zăcând, plagalul glasului al II-lea, de Dimitrie Suceveanu, Protopsalt al Catedralei Mitropolitane din Iași (+1898)
19. Plâng și mă tânguiesc, plagalul glasului al IV-lea, irmos calofonic de Visarion Protopsaltul Mănăstirii Neamț (+1842) – fragment
20. Plâng și mă tânguiesc, plagalul glasului al IV-lea, irmos calofonic de Amfilohie Iordănescu (+cca 1934)

Corul de muzică psaltică Byzantion activează actualmente în Iași, sub ascultarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iașilor, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și sub patronajul Universității de Arte George Enescu din Iași, fiind reprezentat de Asociația Culturală Byzantion și are ca scop promovarea valorilor muzicale ortodoxe.

Byzantion a reprezentat, mai întâi de toate, bucuria de a înălța împreună cântări alese lui Dumnezeu. A fost dintotdeauna prilej de căutare, de provocare, de căderi și de luptă, de mulțumiri sufletești. Este o încercare de a găsi o cale de a-i plăcea lui Dumnezeu cât mai bine prin muzică, lucru pe cât de simplu, pe atât de complex, de anevoios. A fost mai mereu șansa de a trăi momente alese de sărbătoare și de exaltare alături de oameni duhovnicești, fie la lumina unei lumânări dintr-o bisericuță athonită pe vârf de munte, fie la slujbele fastuoase ale arhiereilor contopiți cu poporul binecredincios. Este și va fi mereu o năzuință către mai bun, mai frumos, mai corect, mai pe urmele tradiției, pentru aceea este și o mare datorie de împlinit. Iar, mai presus de toate acestea, cea mai mare provocare rămâne pentru Byzantion și cu siguranță pentru noi toți conștiința că interpretul desăvârșit este acela care a reușit să îmbine munca de cercetare cu rugăciunea aplicată în cântare. Cine a ajuns aici, poate înmuia cu adevărat inimile.
Byzantion nu este încă un stil, ci o căutare. Căutăm, suntem ajutați să găsim, ne schimbam, și iar găsim ceva nou.
(text preluat din internet)